Avocat drept penal Iasi - CONDIȚIILE DE DETENȚIE ÎN LUMINA CONVENȚIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

CONDIȚIILE DE DETENȚIE ÎN LUMINA CONVENȚIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

conditiile-de-detentie-in-lumina-conventiei-europene-a-drepturilor-omului

AUTOR: Avocat de drept penal, Poroșnicu Gianina Vera (Uniunea Națională a Barourilor din România – Baroul de Avocați Iași)

Propunem în rândurile de mai jos o incursiune în ceea ce privește condițiile de detenție, standardele europene la care acestea trebuie să se ridice, respectiv trecerea ușoară în revistă a unor cauze în care România a fost condamnată de către Curtea de la Strasbourg pentru neîndeplinirea obligației de a se plia pe aceste standarde.

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională la care au aderat până în prezent 47 de state, ce are ca obiectiv ,,crearea pe continentul european a unui spațiu comun democrației și dreptului în scopul respectării valorilor fundamentale, drepturile omului, democrația pluralistă și statul de drept.”

Am debutat cu definirea acestei organizații, întrucât găsim foarte util de știut faptul că această Convenție Europeană a Drepturilor Omului – instrumentul obligatoriu la care ne raportăm și pe care și l-au asumat statele semnatare ale acesteia, a fost adoptată în cadrul Consiliului Europei.

România a aderat la Consiliul Europei în data de 4 octombrie 1993, așadar, în prezent, este obligată să se conformeze tuturor instrumentelor juridice adoptate la nivelul aceste organizații.

Tot în cadrul Consiliului Europei funcționează Comitetul pentru Prevenirea Torturii, un organ menit să asigure protecția persoanelor private de libertate față de tratamente și pedepse inumane și/sau degradante.

Fiecare stat are dreptul să își numească un membru în acest comitet. Membrii săi acționează ca experți independenți și imparțiali, specilizați în domeniul de interes al prezentului Comitet, respectiv juriști, medici legiști, psihiatri, specialiști în probleme penitenciare.

Membrii Comitetului pentru Prevenirea Torturii organizează vizite inopinate în locurile de detenție aflate în statele membre ale Consiliului Europei. Pe parcursul acestor vizite, au loc discuții cu oficiali ai statului, persoane private de libertate, cu avocați, respectiv reprezentanți ai ONG-urilor. Concluziile acestor discuții se materializează în rapoarte ce conțin atât constatările delegației Comitetului pentru Prevenirea Torturii, cât și recomandările adresate statului în cauză.

Trebuie menționat faptul că acest mecanism de control efectuat de Comitetul pentru Prevenirea Torturii are un caracter non-jurisdicțional și preventiv. Cu toate astea, rapoartele întocmite de acest Comitet sunt foarte importante pentru dezvoltarea jurisprudenței CEDO, întrucât multe dintre hotărârile Curții conțin constatări sau recomandări din rapoarte.

Din anul 1993 și până în prezent, în România s-au efectuat 9 vizite ale reprezentanților Comitetului pentru Prevenirea Torturii, ultima având loc în anul 2014.

Drepturile omului

În cadrul ultimei vizite, au fost identificate o serie de carențe sistemice în unele centre de arest preventiv sau detenție, aspect care a antrenat o serie de recomandări din partea experților Comitetului, respectiv:

1.asigurarea unui spațiu de minimum 4mp în celulele colective;

2.acces suficient la lumina naturală și artificială la aerisire;

3.lărgirea diametrelor ferestrelor;

4.asigurarea unor saltele, respectiv a unor lenjerii de pat la standarde igienice;

5.asigurarea unui sistem de curățare și igienizare a celulelor, respectiv a instalațiilor sanitare la un standard corespunzător;

6.asigurarea posibilității deținuților de a petrece minimum o oră în aer liber într-un spațiu prielnic;

7.asigurarea unei norme de hrană prin impunerea unui regim alimentar variat și adecvat;

8.asigurarea unui personal medical corespunzător, respectiv a accesului la serviciile medicale de către deținuți.

Articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor, tratamentelor inumane ori degradante.

Curtea de la Strasbourg a analizat în multe cauze condițiile de detenție din perspectiva tratamentelor inumane, iar speța cu cel mai mare impact în acest sens este cauza Pantea contra României.