Consumul d Avocat Iasi: penal, civil, international. Articole

Consumul d Avocat Iasi: international. Articole

Consumul de alcool la volan – între contravenție și infracțiune

consumul-de-alcool-la-volan-ntre-contravenie-i-infraciune-

Sloganuri precum „Alcoolul (în exces) dăunează grav sănătății!" sau "Alcoolul la volan - îți este mare dușman !" apar frecvent în mass - media; impactul lor asupra consumului de alcool, în general sau asupra consumului de alcool de către conducătorii unor autovehicule nu este cel scontat. Deși numeroase studii evidențiază corelații însemnate între consumul de alcool și starea de sănătate a populației (boli grave și decese), precum și între consumul de alcool și accidentele grave de circulație (pagube materiale, morți și răniți), statisticile din aceste domenii, ce privesc Romania, sunt îngrijorătoare.

 

Ne vom referi în rândurile ce urmează doar asupra aspectelor generate de consumul de alcool de către conducătorii auto din Romania și asupra consecințelor juridice ale acestui fenomen. 

 

ALCOOLUL ȘI CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI 

 

Un român consumă în medie 11 litri de alcool pur pe an, valoare ce poziţionează piaţa locală în prima parte a clasamentului european, într-un top realizat de Organizația Mondială a Sănătăţii. Conform aceleiași organizații, aproape 18% dintre accidentele mortale sunt cauzate de consumul de alcool, ceea ce situează Romania pe locul 9 în Europa și pe locul 29 în lume. Conform datelor Poliției Române, aproximativ 3% dintre accidentele de circulație grave produse la nivel național au drept cauză conducerea autovehiculelor sub influența băuturilor alcoolice. Spre deosebire de alte substanțe ingerate, alcoolul este absorbit rapid în sânge. Pe măsură ce concentrația de alcool crește, creierul este din ce în ce mai afectat. Aceasta alterează două funcții de bază, care sunt esențiale pentru cel care conduce un autovehicul: prima parte a corpului care este afectată este creierul, în special acea zonă a creierului care îi permite conducătorului auto să gândească și să ia decizii corecte. Efectele sedative ale alcoolului afectează judecata într-un mod care de cele mai multe ori nu este observat de cel care bea. De asemenea, afectată este acea parte a creierului care controlează inhibițiile sociale, ceea ce-i face pe oameni să facă și să spună lucruri pe care altfel nu le-ar face/spune. A doua parte a corpului afectată de consumul de alcool, este controlul mușchilor. Mușchii care controlează mișcările ochilor sunt foarte sensibili la efectele alcoolului, astfel că vederea poate fi afectată chiar și la un consum scăzut de alcool. De asemenea consumul de alcool determina scăderea vigilenței, reducerea abilitații de a urmări obiecte aflate în mișcare, dificultăți în efectuarea virajelor, o viteză de reacție scăzută în situații de urgență, scăderea concentrării, probleme de percepție, reducerea capacității de procesare a informațiilor (ex: detectarea semnalelor, căutarea vizuală), reducerea abilitații de a menține poziția în bandă și de a frână corespunzător, pierderi majore de echilibru, etc. De asemenea, starea de mahmureala (a doua zi după consumul de alcool) poate determina lipsa de concentrare și chiar adormirea la volan. 

 

ALCOOLUL ȘI TINERII ȘOFERI

 

În Romania, mai mult de o treime dintre tinerii până la 21 de ani au permis de conducere; din păcate, cele mai multe accidente datorate consumului de alcool la volan sunt comise de tineri cu vârstă cuprinsă între 18 și 23 de ani. Tinerii şoferi asociază consumul de alcool la volan cu suspendarea permisului sau implicarea într-un accident rutier. Potrivit rezultatelor unui studiu sociologic, ei nu percep însă pericolul asupra propriei lor vieţi şi a celorlalți participanți la trafic; 30% dintre ei au recunoscut că au condus cel puţin o dată sub influența alcoolului. Tinerii recunosc că cel mai adesea conduc sub influența alcoolului atunci când pleacă noaptea din club, deoarece cred că șansele de accidente sunt mai mici datorită traficului redus. Psihologul Ionel Simionca, vicepreședinte al Asociației de Psihologie şi Siguranță Rutieră – PsihotrafiQ arată că tinerii tind să braveze la volan şi să minimalizeze riscurile în trafic; datele Comisiei Europene, evidențiază faptul că riscul şoferilor neexperimentaţi şi al celor tineri de a provoca accidente rutiere este de două până la trei ori mai mare decât în cazul conducătorilor auto mai experimentați; aceştia tind să-şi concentreze atenţia pe volan, nu pe drumul pe care îl parcurg. Detectarea situaţiilor complexe apărute în trafic se face şi ea lent, din lipsa experienţei. Apoi, şoferii tineri au o percepţie deformată asupra riscurilor care pot apărea în trafic. În cele mai multe accidente provocate de tineri aflați sub influenta alcoolului sunt implicați și pasagerii, astfel încât conversaţii cu aceștia sau muzica pe care o ascultă face ca viteza lor de reacţie în caz de manevre urgente să fie supraestimată, iar anticiparea riscurilor să fie scăzută. Datele instituţiei europene mai arată că şoferii începători tind să conducă mult pe timp de noapte şi uneori chiar şi sub influenţa alcoolului sau a drogurilor. Totodată, o mare parte dintre aceştia au maşini vechi, fără sisteme moderne de siguranţă, ori, din contră, au maşini prea performante şi puternice, pe care nu ştiu să le stăpânească. În plus, şoferii tineri au tendinţa de a explora posibilitățile proprii şi ale mașinii, însă uită de măsurile de siguranţă şi de propriile limite, punându-și viaţa lor şi a altora în pericol, consideră psihologul Ionel Simionca.

 

CÂT ALCOOL PUTEM CONSUMA FARĂ REPERCUSIUNI ?

 

Unii autori considera că riscul producerii unui accident de circulație de către un conducător auto care a consumat alcool, debutează de la o concentrație de 0,3g/l alcool pur în sânge. Din păcate, un asemenea răspuns este considerat corect și în unele chestionare folosite în școlile de șoferi pentru testarea elevilor: dincolo de lipsa fundamentării științifice a unui asemene răspuns, faptul denota grave carențe în activitatea acestor instituții (cu un randament complet necorespunzător), unde clivajul dintre instrucție și educație are influente nocive asupra formarii viitorilor conducători auto. (Acest aspect deosebit de important, cu repercusiuni asupra securității rutiere, deloc tratat în societatea românească, ar merita o analiza mai amănunțită). Nu există o concentrație sigură de alcool în sânge pentru șoferi; orice cantitate, oricât de mică, afectează capacitatea de a conduce. Potrivit unui studiu al Universității din California, șoferii cu o concentrație de alcool în sânge de 0.01% erau cu 46% mai expuși riscului de a cauza un accident decât un șofer care nu a consumat băuturi alcoolice. Un bărbat adult poate ajunge la o concentrație de alcool în sânge de 0,01% doar consumând jumătate dintr-o bere de 0,3 litri. De altfel, cu cât o persoana are o concentrație mai mare de alcool în sânge, cu atât crește șansa de a provoca un accident rutier. (Sursa: drugfree.org, injuryprevention.bmj.com). Șoferii cu o concentrație de alcool în sânge între 0,02 și 0,05 au un risc de cel puțin 3 ori mai mare de a muri într-un accident de mașină. Riscul crește de 6 ori pentru o concentrație între 0,05 și 0,08, crescând exponențial după 0,08. (Sursa – Global Road Safety Raport 2015 – who.it) Nivelurile permise de alcool în sânge în statele din Europa, diferă la o tara la alta, de la 0,1g/l (Albania), 0,2g/l ( Estonia, Norvegia, Polonia și Suedia), 0,3 g/l ( Belarus, Bosnia-Herzegovina, Georgia, Moldova, Muntenegru și Șerbia), la 0,5g/l (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania, Elveția și altele) și chiar 0,8 g/l (Marea Britanie, Lichenstein, Malta). În majoritatea acestor țări, șoferilor cu o experiență de mai puțin de 2 ani la volan, precum și șoferilor profesioniști, li se aplica fie pragul de 0,00 g/l, fie de doar 0,2 g/l. Ungaria, Slovacia, Cehia, Ucraina și România sunt țări cu „toleranță zero", consumul de alcool fiind total interzis șoferilor. În Romania, numărul accidentelor rutiere produse pe fondul consumului de alcool la volan este la jumătate față de media europeană. „O contribuție esențială la aceasta diferență o are faptul că în tara noastră conducerea sub influenta alcoolului este interzisă", arată datele publicate de Poliția Română. Totuși, acest lucru nu trebuie să ne încânte, deoarece numărul victimelor rezultate în urma unor accidente de circulație provocate de șoferi care au consumat alcool este destul de mare. În 2020, 102 persoane au murit (80 de bărbați, 22 de femei) și 580 au fost rănite (498 de bărbați și 82 de femei) în accidente provocate de șoferi care se aflau sub influența alcoolului. 

 

ALCOOLEMIA CONDUCĂTORULUI AUTO – ÎNTRE CONTRAVENȚIE ȘI INFRACȚIUNE 

 

Conducătorul auto care a fost depistat în trafic conducând un autovehicul după ce a consumat băuturi alcoolice este sancționat potrivit legislației în vigoare. Sancțiunea aplicata diferă în funcție de cantitatea de alcool ingerată, fapta fiind considerată contravenție (sancționată cu amenda și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile, daca alcoolemia, exprimată în grame de alcool per litru de sânge, este până la 0,80 g/l alcool pur în sânge) sau infracțiune (sancționată cu amendă penală sau privare de libertate și anularea permisului de conducere, dacă alcoolemia este de 0,80 g/l alcool pur în sânge sau peste această limită). Dar prima testare la care este supus un conducător auto care a consumat alcool de către reprezentanții poliției rutiere cu ajutorul unui aparat numit etilotest, nu măsoară alcoolemia din sânge ci din aerul expirat. În general, alcoolemia din aerul expirat iese dubla în sânge. De aceea, în cazul unui conducător auto depistat cu o alcoolemie de până la 0.4 g/l în aerul expirat, polițistul rutier vă întocmi un proces verbal de constatare a contravenției; daca valoarea alcoolemiei din aerul expirat depășește aceasta limita, polițistul rutier îl vă informa pe cel în cauza că este obligat să se supună recoltării probelor biologice pentru a se stabili cu exactitate valoarea alcoolemiei din sânge. Dacă în urma analizelor de laborator se determina o alcoolemie de minim 0,80 g/l alcool pur în sânge, celui în cauza i se întocmește un dosar penal, el riscând o pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani sau o amendă penală. Până în anul 2006, în legislația rutieră din țara noastră apărea și sintagma „stare de ebrietate”. De la aceasta data, starea de ebrietate a fost dezincriminată, deși este prezentă în legislația statelor europene. Starea de ebrietate nu este determinată de cantitatea de alcool consumată ci de efectele alcoolului asupra organismului uman, efecte ce diferă de la un individ la altul. Este posibil că un conducător auto să fi consumat o cantitate însemnată de alcool, dar starea să psiho-fizica să nu fie serios afectată, după cum este posibil că un șofer care a consumat o cantitate redusă de alcool să manifeste semne evidente ale ebrietății: exprimare greoaie, mișcări nesigure, agitație psiho-motorie, tulburări grave de echilibru etc. În unele state, starea de ebrietate este probata de către polițistul rutier, în altele de către medic în urma unui examen clinic. În Romania, examenul clinic se face doar în cazul șoferilor depistați în trafic cu o alcoolemie de cel puțin 0.4 g/l în aerul expirat, care sunt trimiși pentru recoltarea probelor biologice. Prin urmare, în cazul unui conducător auto care prezintă o alcoolemie de până la 0.4 g/l în aerul expirat, polițistul constatator încheie doar un proces-verbal de constatare a unei contravenții, chiar dacă șoferul respectiv coboară din mașină clătinându-se serios și menținându-și cu greu echilibrul, evidenta să stare de ebrietate nefiind probată și nefiind luată în considerare la aplicarea sancțiunii! 

 

Consideram că această stare de fapt, ca și toate aspectele prezentate mai sus, ar trebui să stea în atenția factorilor de decizie în vederea îmbunătățirii legislației rutiere, dar și a programelor instituțiilor unde se formează și se perfecționează viitorii conducători auto.

 

 

                                                                                                    Autori,

                                                                                                    avocat Gianina Vera Poroșnicu și psiholog Emil Forst

 

Articolul a fost publicat la data de 31.01.2022 pe site-ul JURIDICE.RO și poate fi accesat aici.