Hărțuirea online face tot mai multe victime
În absenţa unei norme unice pentru Uniunea Europeană, statele membre adoptă abordări diferite faţă de discursul de incitare la ură şi infracțiunile motivate de ură. Discursul de incitare la ură şi infracţiunile motivate de ură nu sunt, de multe ori, raportate. Parțial, aceasta se datorează faptului că victimele se simt inconfortabil atunci când îşi dezvăluie identitatea, etnică, sexuală sau religioasă, înaintea autorităţilor de aplicare a legii. În România, amploarea discursului de incitare la ură şi a infracțiunilor motivate de ură împotriva unor categorii sociale nu este clară deoarece majoritatea statelor membre nu colectează date privind acest aspect. Uniunea Europeană a adoptat o decizie-cadru în legătură cu discursul de incitare la ură şi crimele bazate pe ură motivate de rasism şi xenofobie, dar ar trebuie să aibă în vedere adoptarea unei legislaţii similare. „Se întâmplă tot mai des ca în mediul online, o singură propoziţie sau o postare a unei imagini să genereze o dezbatere fără cap și fără coadă. Sunt indivizi care caută ceartă sau, care te urmăresc și te hărţuiesc online, inclusiv ziariști, dacă se întâmplă să fii persoană publică. Pentru aceștia fiecare postare este un prilej să spună ceva urât, negativ, să te submineze, să te dezumanizeze, chiar să te ameninţe, oameni care se strâng în roiuri ce împroașcă ură, dedicaţi să îţi distrugă cariera profesională sau viaţa personală. De multe ori încercăm să găsim explicații asupra acestor tipuri de comportamente, să identificăm sursele care le generează”, a spus cunoscutul avocat ieșean Gianina Vera Poroșnicu.
Ura pare să fie o caracteristică a vieţii online pentru mulţi dintre noi, spun cei de la Pew Research Center, care atrag atenţia că 41% dintre americani au fost victime ale hărţuirii online și chiar un procent mai mare (66%) au fost martori la hărţuirea altor persoane. Dintre cei 41%, aproape jumătate au fost supuși unei forme agresive de hărţuire, precum ameninţări fizice, hărţuire sexuală și faptul că au fost urmăriţi în online și hărţuiţi pentru o perioadă lungă de timp. „Referinţele politice, aspectul fizic al victimei, rasa sau etnia și sexul sunt, în ordine descrescătoare, cele mai întâlnite motive pentru acest tip de comportament”, a mai spus avocatul.
Aceste cifre știrbesc imaginea internetului ca „ultimă frontieră” pentru discursul liber și, din acest punct de vedere, este un fenomen periculos. Și nu doar din această cauză este periculos, ci și pentru că hărţuirea online poate avea consecinţe serioase în viaţa reală a victimelor, de la stres emoţional, anxietate și poate chiar depresie, la afectarea imaginii și reputaţiei sau chiar la temere pentru propria viaţă.
Maura ANGHEL