Avocat drept penal Iasi - VIOLENȚA NONVIOLENTĂ

VIOLENȚA NONVIOLENTĂ

violenta-nonviolenta

O serie de articole apărute în utima vreme și un anume fel de presă numită: “presă de scandal”, ”presă la comandă”, ”presă aservită” m-au determinat să reflectez la ,,conceptul de violență” și la ceea ce ar putea, clar, intra sub incidența legii civile.
În circumstanțele în care insulta și calomnia au fost depenalizate, i-a rămas legii civile doar rolul sancționator.

Cetățenii trebuie să știe că își pot apăra stima de sine și liniștea sufletească și în cazul unor “forme subtile de violență”, și acestea putând fi puse sub incidența răspunderii civile și putându-se cere, și în cazul lor, daune morale și materiale.
Iată ce spun psihologii și sociologii despre formele voalate, diluate, ale violenței care este totuși VIOLENȚĂ!
Studii interdisciplinare arată că există aspecte diluate, dar nu mai puțin nocive ale violenței, care afectează viața, demnitatea și libertatea persoanei, chiar în contextul actual al recunoașterii depline a dreptului la viață, identitate sau libertate de exprimare.
Definițiile clasice tratează violența ca utilizarea forței asupra altuia, în scopul de a-i provoca daune. Aceste încadrări exclud durerea emoțională provocată de dominarea unora asupra altora, eludează daunele provocate de unele structuri organizatorice, precum și violența simbolică, subtilă, ce produce coerciție prin relațiile ierarhice.
Procesele sociale ce produc nedreptăți, precum cele incluse în rasisim sau sexism rareori sunt incluse în definițiile violenței.
Henry Stuart (2000, ”What is Violence? An Integrated Definition în ”The Annals of the American Academy of Political and Social Science, 567, Jan, p. 18) pledează pentru scoaterea la lumină a tuturor fațetelor violenței, de la cea fizică, până la aspectele emoționale, psihologice, ori la dimensiunea materială sau de identitate socială. El afirmă că exercitarea unui act de putere pentru a limita sistematic disponibilitatea cuiva de a atinge un nivel de dezvoltare mai ridicat, de a-și exprima propria umanitate, ignorarea abilităților și intereselor diferite sunt ”efecte nocive ale represiunii”.
Iar Eric Debarbieux (2011, în ”Violența în școală, o provocare mondială”, p. 94) aprecia rolul acceptării unei definiții extinse a violenței, care ar însemna, practic, recunoașterea puterii de a exprima verbal prejudiciul resimțit de o serie de categorii uitate de istorie (copii cu cerințe speciale, minoritari, imigranți, femei etc).

Articol preluat de :

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aflați mai multe