Reverențe și trandafiri albi la mormântul Otiliei Cazimir
Ce suflet sensibil și frumos trebuie să fie avut Otilia Cazimir, poeta copiilor sau „poeta sufletelor simple”, după cum i se spunea! Și cât de mult talent la condei trebuie să fi avut ca să poată atrage cititori de toate vârstele. Cei care i-au apreciat scrierile sunt invitați ca pe 8 iunie să-i trimită un gând-Lumină, iar ieșenii care doresc să-i aducă un omagiu sunt așteptați în Cimitirul Eternitatea, unde va fi resfințit mormântul în care își doarme somnul de veci.
Monumentul funerar a fost renovat, grație unui proiect derulat de Ateneul Național din Iași, în parteneriat cu Primăria, prin care vor fi onorați 20 de scriitori ce își dorm somnul de veci în cimitirul Tătărașiului. „Mormântul Otiliei Cazimir nu se afla într-o stare bună, dar am reușit să-l salvăm și să-l aducem într-o stare de normalitate, așa cum îmi place să spun. Ca o particularitate, este primul mormânt recondiționat cu finanțare exclusiv privată. Am reușit să aducem alături de noi un om de bine, care a dovedit că își iubește orașul”, a spus managerul Ateneului, Andrei Apreotesei. Este vorba despre cunoscutul avocat Gianina Vera Poroșnicu, cea care a renovat, din fonduri proprii, și Casa „Joseph Zoller”. „Este un prim pas, unul bun. Sperăm să vină și alți oameni de bine alături de noi fiindcă, așa cum am anunțat public, vrem să renovăm 20 de morminte ale unor mari scriitori, să le restaurăm”, a adăugat Andrei Apreotesei. Seria a început cu locurile de veci ale lui Garabet Ibrăileanu, Eduard Caudella, Barbu Delavrancea, George Topârceanu. În această lună vor fi resfințit, după restaurare, mormântul lui Mihail Kogălniceanu (20 iunie), apoi cel al lui Petru Poni (29 iunie).
„Otilia Cazimir e în copilăria fiecăruia dintre noi”
De restaurarea și de refacerea mormântului poetei Otilia Cazimir s-a îngrijit artistul Ciprian Stratulat, iar detaliile comemorării au fost stabilite de către Ateneul Național, Academia de Talente, prin directorul Ella Gondoș, și Casa „Joseph Zoller”.
„Otilia Cazimir e în copilăria fiecăruia dintre noi: în primul caiet de școală, în primele poezii învățate cu doamna învățătoare, în toate amintirile pe care le avem despre perioada inocentă a vieții. Otilia Cazimir este vecina mea din josul străzii și când iau drumul spre casa ei memorială, trec pe la Regina Maria, muzeul care se aliniază în axa ce-mi dă direcția spre oaza de liniște – casa memorială aflată sub tutela muzeografei Indira Spătaru. Astfel, Otilia Cazimir face parte din geografia locului de zi cu zi. Nu pot decât să o iubesc pe modesta și diafana «duduca Otilia»”, a oferit avocatul Gianina Vera Poroșnicu motivul implicării ei în proiect.
La eveniment, care se dorește a fi un pios omagiu adus Otiliei Cazimir și creației poetei ieșene, vor participa atât autorități locale, cât și reprezentanți ai instituțiilor culturale și de educație importante ale Iașului, care vor depune coroane de flori și trandafiri albi.
„Am răspuns afirmativ la invitația dnei Gianina Poroșnicu. Cultura merită o atenție deosebită, iar marile valori românești, comemorate pe măsură! Facem o reverență poetei Otilia Cazimir și tuturor oamenilor de valoare ai Iașului”, a spus artista Ella Gondoș, unul dintre amfitrionii evenimentului.
Pe 8 iunie se împlinesc 54 de ani de la moartea Otiliei Cazimir, poetă rămasă în istoria literaturii pentru versurile sale dedicate copiilor, dar și pentru frumoasa poveste de dragoste cu poetul George Topîrceanu.
Otilia Cazimir, pe numele ei Alexandrina Gavrilescu, s-a născut pe 12 februarie 1894, la Cotu Vameș, județul Neamț. Pseudonimul literar i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu, însă nu i-a plăcut deloc: „Dați-mi voie să vă mărturisesc, după atâta amar de ani, că numele acesta, pe care totuși l-am purtat cu cinste, nu mi-a plăcut niciodată. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi Otilie pe care am întâlnit-o în viață, fetița cu care am stat în bancă în clasa primară, era proastă, grasă și buboasă ...”.
A debutat în anul 1912 în revista „Viața românească”, cu poezie, iar debutul în proză a avut loc în anul 1919 în publicația „Însemnări ieșene”.
Pentru bogata sa activitate literară a primit numeroase premii și distincții: Premiul Academiei Române (1927), Premiul Femina (1928), Premiul Național pentru Literatură (1937), Premiul Societatea Scriitorilor Români (1942).
Maura ANGHEL
Articol apărut pe site-ul Ziarului Evenimentul, aici.